Livrare din Thailanda: Cheesecake

Weekend-ul acesta am planificat o surpriza, alaturi de Marty Restaurants, pe care i-am ales ca si parteneri. Vreau sa le multumesc complicilor mei de la Marty: Patricia, PR  Specialist, si tipului de la livrare, pentru ca m-au ajutat sa instrumentez o poveste frumoasa.

Scenariul este unul relativ simplu, insa tumultos.

Primesc adesea mesaje in care oamenii imi cer recomandari, in special de la turisti. Saptamana trecuta primesc un mesaj  in engleza, de la Katniss, care locuieste in Thailanda si vrea sa comande un tort pentru un prieten in Cluj. A gasit contul meu, asa ca imi cere ajutorul. Eu ii raspund prompt: Marty. Pentru ca mie imi place cheesecake-ul lor fin si pentru ca se poate plati online cu cardul in aplicatia lor sau in Hipmenu.

Suna atat de simplu, dar a fost atat de complicat! Katniss ma roaga sa o indrum pe tot parcursul comenzii, asa ca o ajut.  Print screen, explicatii, print screen, explicatii. So far, so good! Vorbesc cu Patricia, specialistul PR de la Marty, si ii transmit ora si adresa la care trebuie livrat tortul. Ea spune mai departe colegilor ei, care sunt pregatiti sa faca livarea a doua zi seara.

Totul pare in regula, pana la ultimul pas al comenzii, cand Katniss nu reuseste sa treaca datele cardului in aplicatie. Panica, panica, panica. Vrea sa mi le dea mie, sa incerc eu… Ma izbeste intrebarea ei: “Adela, can I trust you?”. Cine face asta? Cine isi da datele de pe card unui strain? Ma gandesc ce sa fac, sa platesc eu? Sa imi dea totusi datele cardului ei?  Inspiratia de moment ma indruma sa ii zic sa incerce Hipmenu varianta web. Si… succes! Merge!

Planul pare sa revina pe calea cea buna. Pana sambata seara, la 7, cand ma suna tipul de la livrare: nu raspunde nimeni la adresa. Cuuum???? Nu se poate asa ceva!!! Ii scriu lui Katniss, nu raspunde nici ea. Intr-un final, Katniss revine online. Ii cer numarul de telefon al prietenului ei, insa ea nu il are. Trebuie sa il ceara, dar daca strica surpriza? Panica, panica, panica! Trec minute bune, iar tipul de livrare pleaca. Dupa vreo 20 de minute, primesc numarul de telefon, il transmit tipului de livrare si il rog sa il sune, sa ii spuna ca are un colet pentru el si atat. Nu cumva sa ii spuna de tort! Eram deja mai mult decat implicata emotional si presiunea ma omora! Surpriza trebuia sa iasa!!! Tipul e de acord sa ma ajute si il rog sa ii faca o poza surpinsului, sa o pot trimite lui Katniss. The things people do for love!

 

 

“Victima” umbla brambura prin oras si a fost gasita prin Observator. Primesc poza promisa si il cunosc si eu pe individul pentru care s-au pus in miscare atatea energii, pornite tocmai din Thailanda. Are 23 de ani.

 

 

Katnis 24. S-au cunoscut vara trecuta in State, unde au fost amandoi cu Work and Travel. El a cucerit-o cu zambetul strengar. Iar ea a vrut sa ii faca ziua de nastere speciala. Si cred ca a reusit. Pe mine a reusit sa ma faca sa ma simt minunat si sa fiu recunoscatoare ca am contribuit la fericirea ei: “Thank you, Adela! This is the greatest day! I am so happy I decided to ask for your help!”

 

 

 

 

Exisa o singura problema. Mi s-a facut pofta de cheesecake de la Marty. Voua nu?

 

 

Leave A Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *